Despre „a fi sau a nu fi român”

De Ziua Națională, cel puțin, majoritatea românilor se mândresc cu ideea de a fi, afișează patriotism, pun mâna la pălărie, la inimă, la caschetă, flutură steaguri ori și le pun la poza de profil. În final, toți suntem mândri, mai mult sau mai puțin, afișăm ce putem și facem cât putem.

Care este însă limita dintre mândria națională, patriotism și sentimentul natal și ipocrizia faptelor noastre sau, mai rău, naivitate?

Dincolo de tradiționala paradă militară, la care asistăm, care mai de care mai spectaculoasă, în funcție de locul în care se desfășoară, mai putem vedea chipuri. Chipuri pe care nu le-ai văzut niciodată, chipuri de care ți-a fost dor, chipuri pe care nu le-ai mai vedea dar nu ai încotro, chipurile viitorilor patrioți, copiii nevinovați cu stegulețele în mână, dar, mai ales chipurile celor care ar trebui să aibă grijă de țară, de comunitate, dar care rămân, mai mereu doar la stadiul de discurs, eventual de lemn, mâna la inimă și chipuri prețioase, dar care mai mereu ne lasă fie cu ochii în soare, fie orbiți cu praf de ”promisiuni” demagogice.

E ziua ta, România! La mulți ani! De ziua ta toți suntem mândri de tine. Nici nu știu cum de mai suporți atâta diversitate de caractere, de acțiuni care mai mereu parcă ar fi îndreptate împotriva ta și nu pentru tine. Suporți în spațiul tău și pe cei drepți, dar și pe cei nedrepți care tot strigă și ei ”Deșteaptă-te române”…!, ca și cum ar zice de la tribună: ”deșteptați-vă și voi o dată că noi am făcut-o demult!”.. Eh! E doar o opinie…

Anul trecut am petrecut Ziua Națională în avion. Am mers multe ceasuri, dar misiunea de Ziua Națională mi-o îndeplinisem. Am vorbim atât de frumos despre țara mea, la marginea lumii, încât parcă nici eu nu mă recunoșteam în vorbele mele. La acea vreme strânsesem atâta furie pe cei care au făcut de râs România, încât mă simțeam datoare, iar și iar, să contribui și eu cu puțin la ștergerea petelor.

E adevărat că ”românii sunt barbari”? nu, nu este adevărat! Românii sunt buni, sunt calzi, sunt harnici, sunt corecți, se luptă pentru țara lor, dar nu fac rău nimănui.

E adevărat că nu putem adormi în mijloacele de transport? Este adevărat, nu puteți adormi, nu din motivul ca ați putea fi lăsați fără telefonul din mână, ci pentru că sunt multe hopuri legate de infrastructură.

Este adevărat că…? nu este adevărat.. și tot așa… Avem o țară foarte frumoasă, cu miros de cozonaci, cu mere coapte și gutui la ferestre, cu prune confiate, cu turte, cu nuci, cu sărbători cu miros de scorțișoară și vanilie, cu oameni voioși, zâmbitori, oriunde s-ar afla ei poftesc la borcanele cu dulceață și la murăturile din cămară și care se întorc mereu și mereu în locurile natale doar de dorul de țară. Și, cu cât iubesc mai tare România, cu atât acumulează dezamăgiri mai multe uitându-se la cei care conduc destinele națiunii sau ale familiilor lor, ori privind la cei indiferenți și egoiști care uită orice formă de bun simț și pătează orice mândrie de a fi român!

Dar, de ziua noastră, suntem cu toții mândri că suntem români, indiferent de țara în care locuim. Mai români, mai iubitori, mai sociabili, mai drepți, mai corecți, mai obiectivi.
A fost o zi însorită! La multi ani, România!

Articol publicat în www.Vrancea24.ro, 1 decembrie 2015

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutubeinstagramby feather
 

Părerea ta contează pentru mine