Cetatea ”Baba Vida”, Bulgaria

Al doilea popas pe care geografii l-au avut în aplicația specială organizată cu prilejul întâlnirii din Craiova, la Conferința Anuală a Societății de Geografie din România, ce s-a desfășurat pe 29 mai 2015, a fost Cetatea ”Baba Vida”, punct de popas pe traseul aplicației CraiovaMaglavit – Calafat – Vidin – Zajecar – Bor și retur pus la cale de organizatori.

Ghidul nostru la ”Baba Vida” a fost Ivo Gheorghiev, un român din Bulgaria, președintele Asociației Românilor din Bulgaria, care nu obosește niciodată să povestească despre locurile despre care a cercetat, dar și despre satele românești, românii și ”drepturile” lor de pe partea celalaltă a Dunării.

 Ivo Gheorghiev_Baba Vida

Cetatea ”Babini Vidini Kuli”, cunoscută sub numele de Baba Vida, este situată pe malul fluviului Dunărea, în partea de nord a orașului Vidin, ocupând o suprafață de 9,5 hectare, la o altitudine de 39 m, fiind cel mai important obiectiv turistic al zonei.

Cetatea a fost ridicată pe ruinele orașului antic Bononia, iar construcția castelului medieval a început în a doua jumătate a secolului al X-lea. Construcția de bază, însă, a fost realizată în timpul celui de-al doilea Imperiu Bulgar (sfârșitul secolului XII – secolul XIV). În timpul Evului Mediu, Cetatea a purtat numele de Budin, iar după secolul al XI-lea a fost numită Bdin.

Legenda cetății spune că ”a fost o dată un boier bulgar foarte bogat ce deținea largi domenii de la Carpați până la BAlcani și care avea trei fete:Kulla, Gamza și Vida. După moartea sa, cele trei fete au împărțit averea. Cele două surori, Kulla (și-a stabilit reședința în orașul din Bulgaria care astăzi îi poartă numele) și Gamza (în Gamzigrad, în prezent în Serbia) s-au căsătorit în grabă cu doi nobili bețivi care le-au irosit rapid averea. Cea mai mare dintre ele, Vida, având exemplul surorilor sale, a decis să nu se căsătorească niciodată și a construit castelul unde a trăit toată viața. După moartea Videi, populația a denumit, în semn de prețuire, castelul după numele ei: ”Baba Vida” sau ”Turnurile Baba Vida””

În cetate a trăit ultimul rege bulgar înainte de căderea Bulgariei sub stăpânirea otomană, Ivan Sratsimir (1324- 1397). Cetatea a jucat un rol important în timpul dominației otomane a Bulgariei, servind ca reședință pentru Osman Pazvantoglu (1793 – 1807), dar și ca depozit de arme și  închisoare.

Săpăturile arheologice efectuate în perioada 1956-1962 au scos la iveală resturi din perioada romană, bizantină, bulgară timpurie și târzie, dar și urme ale ocupației otomane.

După eliberarea de sub Imperiul Otoman, Vidin a fost pe rând centru de provincie, regiune, județ și în prezent iarăși centru de regiune.

Castelul este înconjurat de un șant care era umplut cu apă din Dunăre, accesul făcându-se printr-un pod mobil. Este structurat în două: rezidențial și de apărare, în partea din urmă fiind două ziduri de apărare cu 11 turnuri. Doar două dintre ele pot fi vizitate.

Fiind o atracție turistică populară, cetatea a fost restaurată păstrând apectul original. Cetatea ”Baba Vida” a fost deschisă pentru vizitatori în 1958 și în cetate a fost amenajat și un muzeu, precum și un teatru de vară unde au loc festivaluri anuale și la care participă bulgari din toată țara. În anul 1964, Castelul medieval a fost declarat monument și obiectiv de patrimoniu național cultural.

Program:

Perioada: 1 Octombre – 30 Martie
Luni-Vineri: 9.00 am – 5:00 pm

Sâmbătă și Duminică: 10.00 am – 5:00 pm

Preț bilet intrare: 4 leva

Broșura bilingvă: 6 leva

Sursa informativă: Ghidul în format print ”Baba Vida Castle”, 2010

Foto: arhiva personală

P1160518 P1160519 P1160520 P1160521 P1160516 P1160515 P1160513 P1160511  P1160509 P1160508 P1160506 P1160503  P1160498 P1160497 P1160496 P1160494 P1160493 P1160491 P1160489  P1160487  P1160485   P1160482  P1160480 P1160479 P1160478 P1160477 P1160476 P1160475 P1160474 P1160473 P1160472 P1160471  P1160469 P1160468 P1160467 P1160466 P1160465 P1160464 P1160463 P1160462  P1160459 P1160453 P1160526 P1160533

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutubeinstagramby feather
Împarte altoraShare on Facebook0Tweet about this on TwitterShare on Google+0Share on LinkedIn0Email this to someone
 

Lasă un răspuns