Aplicaţie geografică de o zi

Fiindcă tot se apropie cu paşi repejori „Săptămâna Altfel”, m-am gândit că nu ar fi rău să vă sugerez o aplicaţie geografică de o zi, mai ales că această aplicaţie am experimentat-o, atât cu elevii, dar şi cu ai mei colegi de breaslă, de curând. Este ieftină, faină şi există pe traseu multe elemente de studiat. Poate vreţi să mergeţi singuri, cu prietenii sau cu familia, de ce nu?

Chiar dacă ziua din mijlocul lui noiembrie s-a nimerit ploioasă, noi nu ne-am speriat! Ne-am adunat un grup de geografi dornici de a ieşi în aer liber, am pus la bătaie în jur de 50 de lei pentru transport şi am purces de dimineaţă, fără teama că ne va uda ploaia.

Am ales traseul Focşani-Rm.Sărat-Buzău-Colţi-Măgura-Mănăstirea Ciolanu-Berca, Pâclele Mari (vulcanii noroioşi)-Pleşcoi-Buzău-Focşani. La prima vedere, citind traseul, nu pare interesant, dar credeţi-mă că şi în câmp întins se pot găsi elemente interesante.

A fost prea dimineaţă să ne oprim la fosta închisoare comunistă de la Râmnic şi, contemplând sau meditând dimineaţa ploioasă, am povestit şi am depănat amintiri în autocar, mergând întins spre Colţi.

Imediat ce ne-am abătut, dreapta, de la DJ ce duce către Nehoiu, spre Colţi, peisajul s-a schimbat. Un drum din ce în ce mai prost, pe ici colo de pământ sau cu asfalt craterizat, vizibil nereabilitat de foarte mulţi ani (mai ales pe o porţiune de 5 km) şi încadrat de versanţi specifici, unde se puteau urmări procese de modelare mai vechi şi actuale.

P1120321 P1120323 P1120331 P1120332 P1120333 P1120334 P1120337 P1120338 P1120339 P1120341 P1120343 P1120345 P1120348Despre drumul nereabilitat, incompentenţa autorităţilor şi lipsa de interes către calea de acces spre unul dintre univele muzee de chihlimbar ale Europei, am scris un alt articol şi sper, totuşi, în viitorul apropiat să ne respectăm mai mult patrimoniul existent, astfel încât fiecare comunitate să fie mândră şi nu uitată în arhaism.

Muzeul de chihlimbar din Colţi adăposteşte o colecţie impresionantă de ambră (răşină fosilă provenită din unele specii de pin), de la culori galben ca mierea şi de ceară, până la roscat maroniu spre verzui. Aici s-a descoperit şi cea mai mare bucată de romanit (varietate de chihlimbar, care se mai poate găsi în Rusia) şi expusă la muzeul din Buzău.

Exploatările mici s-au efectuat încă din 1828, iar cea sistematică a fost începută de inginerul Dumitru Grigorescu, abia în 1920, până în 1935, când survine moartea accidentală a acestuia. În 1948, MInisterul Minelor hotărăşte inchiderea minelor ambrifere din acest spaţiu. Chihlimbarul se folosea în antichitatea la confecţionarea amuletelor, iar mărgelele de chihlimbar au fost descoperite în situri arheologice din Epoca Bronzului, în judeţul Buzău. De milenii, exploatarea chihlimbarului s-a făcut sub o formă populară.

P1120313 P1120314 P1120316 P1120317 P1120318De la Colţi, am făcut cale întoarsă şi ne-am îndreptat spre Măgura Nehoiu, unde am vizitat Mănăstirea Ciolanu şi tabăra de sculptură. Am intrat, ne-am rugat, am contemplat frescele, curtea frumoasă cu chilii frumos aranjate, unii au pus acatiste, am acultat liniştea, am mîncat covrigi şi colivă, le-am dat şi căţeluşilor puţin, iar la ieşire am străbătut verdele poienii din tabăra de sculptură presărate cu pietre cioplite antropomorfe sau nu.

P1120355 P1120356 P1120360 P1120361 P1120363 P1120365 P1120367 P1120370 P1120374 P1120375 P1120377Pauză de prânz. Vă este deja foame. LA jumătatea versantului Măgurii, aşezată strategic, vă iese în drum Pensiunea Măgura, unde se mănâncă ieftin, proaspăt şi bine. Intraţi cu încredere!

P1120381 P1120382

De aici, ajungem destul de repede la Berca şi, timid, încercăm să intrăm în rezervaţia Pâclele Mari. Era păcat să nu facem câteva cadre cu vulcanii noroioşi, deşi, ideal ar fi să-i vizitaţi în zile mai uscate. Ascultăm custodele şi ne deplasăm puţin doar pe iarbă. Profit de ocazie să mă pozez cu inspectorul de geogra, că e simpatic şi pozitiv mai mereu. 😀

P1120387 P1120390 P1120391 P1120393 P1120394 P1120399 P1120402Se făcu deja ora 16.00. A trecut ziua fără simţim. Aveam deja o stare de moleşeală după masă, dar a fugit odată cu frigul. Înainte să ajungem la Mărăcineni, vrând nevrând trecem şi pe la Pleşcoi. NU putem să trecem de Atelierul în care putem găsi vestiţii cârnaţi şi alte preparate tradiţionale. Ar fi fost păcat. Aşa că ne delectăm puţin înainte să ajungem acasă.

P1120403 P1120404 P1120405 P1120407 P1120411Dacă v-a plăcut ideea de călătorie prezentată, noi, profii de geogra vrânceni, vă recomandăm cu căldură acest traseu. Pentru primăvară (20 martie), colegii mei pun la cale o altă excursie de o zi, prin Dobrogea de Nord,  pe traseul Focsani – Braila – bac Dunăre – Măcin – cariera granit Greci (observaţii geologice) – Cerna – Horia – Nalbant (observaţii geomorfologice pedimente) – Tulcea (port) – Somova – Niculiţel (necropola paleo-creştină) – Isaccea – Luncaviţa – Dinogeţia (observaţii geoarheologice) – I.C. Brătianu – bac Dunare – Galaţi – Focsani. Sună interesant, nu?

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutubeinstagramby feather
 

2 comments

Părerea ta contează pentru mine